Singularitatea tehnologică este o ipoteză despre o schimbare profundă a ritmului și a consecințelor progresului tehnologic. Un mecanism propus este îmbunătățirea recursivă: un sistem capabil contribuie la dezvoltarea unor succesori care pot contribui și mai mult. Este o posibilitate de cercetat, fără o dată de apariție stabilită.
Pentru a examina ideea, putem separa etapele. Poate un sistem să propună o metodă mai bună? Poate demonstra îmbunătățirea printr-un test relevant? Poate rezultatul să fie reprodus și pus în practică? Succesul unei etape nu le rezolvă automat pe celelalte.
Ne concentrăm asupra acestor legături observabile. Instrumentele de cercetare mai bune, evaluările mai solide și schimbarea limitelor resurselor pot informa discuția. Dacă ele se vor combina într-o accelerare susținută rămâne o întrebare deschisă. Valoarea ideii se află și în întrebările pe care ne determină să le punem.
Surse și lecturi suplimentare
Linkurile duc la relatările originale sau la cercetarea primară.


